Teza, cls. a VII-a, sem II, Limba şi literatura romană NR. 1
Se dă textul:
Cine nu iubeşte fluturii, aceste minuni ale naturii ale căror aripioare – picturi vii – sunt acoperite de cele mai strălucitoare culori şi de cele mai fanteziste şi elegante desene?
Lăcaşul uimitoarelor culori ale fluturilor se află în solzii aripilor. Uneori structura acestora ajută descompunerea luminii. Aceste culori se numesc de structură şi dau reflexele metalice: argintiu, albastru, violet, verde etc. în alte cazuri, culoarea e produsă de pigmenţii localizaţi în pereţii şi în cavitatea internă a solzilor: pterinele dau culorile galben, portocaliu, roşu; melanina colorează în negru şi în brun; carotenul şi flavonele sunt preluate de corpul insectelor de la florile pe care le polenizează.
Forma, culoarea, tipul desenului de pe aripi constituie excelente repere vizuale, ABC-ul codului de recunoaştere în văzduh sau deasupra unei poieni de munte, de pildă, unde zboară mii de fluturi din zeci de specii. De altfel ochii fluturilor situaţi pe părţile laterale ale capului sunt compuşi din mii de omatidii. Datorită acestei structuri particulare, fluturii (ca şi insectele de altfel) au un câmp vizual foarte larg.
(Tudor Opriş, Mica enciclopedie a graiului animalelor, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2007).
Pterinele – biochimia insectelor, cu acidul folic produce o cromatografie (pigmenţi) specifică familiei de insecte
Melanină – pigment organic de culoare neagră care conţine fier şi sulf şi se găseşte în coroidă, în păr ori în piele
Caroten - pigment roşu-portocaliu
Flavonele – substanţă incoloră sub formă de cristal de natură vegetală răspândită în naură; în legătură cu activ. vitaminică – unele insecte
1. Redactează o compunere, de 10-15, rânduri în care să relatezi o întâmplare (reală sau imaginară) petrecută la munte, într-o poiană străjuită de brazi, unde, împreună cu prietenii tăi, te aflai la prins fluturi pentru completarea insectarului personal; nu uita să valorifici şi informaţiile despre fluturi „picturi vii” din fragmentul de text folosit ca suport. 1p
2. Analizează cuvintele subliniate. 3p (0.30p x 10 = 3 p)
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele: deasupra (deasupra unei poieni), acestei (Datorită acestei structuri) şi au (au un câmp) să îndeplinească altă valoare morfologică decât în text. 0, 60 p
4. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul iar să fie pe rând: adverb, conjuncţie şi substantiv 0, 30p
|
5. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul prieten să fie în cazul N cu fc. sint. de atribut apoziţonal, în cazul Ac. cu fc. sint. de complement direct şi atribut substantival prepoziţional, în cazul D cu fc. sint. de CI, în cazul G cu fc. sint. de nume predicativ şi complement circumstanţial de cauză 0, 60p
6. Alcătuieşte enunţuri în care pronumele interogativ cine să fie pe rând în cazul N, Ac, D, G, iar pronumele personal el să fie în cazul D 0, 50p
7. Demonstrează că o operă literară studiată de tine la clasă este o baladă populară sau caracterizează un personaj dintr-o baladă populară studiată. 3 p
1p se acordă din oficiu.
Teza, cls. a VII-a, sem II, Limba şi literatura romană NR. 2
Se dă textul:
Valea se strâmta mereu. Dealurile se apropiau, creşteau, îşi îndreptau şalele înverzite de păduri, clătinându-se agale ca nişte uriaşi bătrâni ce înfruntau bătrânetea. Someşul fugea printre picioarele lor, rostogolindu-se peste bolovanii din cale, mugind parca l-ar fi alungat o arătare înspăimântătoare.
Trenul sufla din ce in ce mai greu, pârâia din toate încheieturile, trecea mereu de pe un ţărm pe celalalt, încercând sa-si uşureze suişul. De uruitul roţilor clocoteau codrii, iar fumul negru, care gâlgâia tot mai furtunos din coşul maşinii, se întindea peste copacii speriaţi, agăţându-se prin crengi si acoperind fata soarelui, ca un val de doliu (Liviu Rebreanu, Cuibul visurilor)
1.Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile sau despre mesajul fragmentului citat din Cuibul visurilor de Liviu Rebreanu 1p
2. Analizează cuvintele subliniate. 3p (0.30p x 10 = 3 p)
3. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele: iar (iar fumul negru), care (care gâlgâia) şi se apropiau (Dealurile se apropiau) să îndeplinească altă valoare morfologică decât în text. 0, 60 p
4. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul împotriva să fie pe rând: adverb, prepoziţie şi adjectiv 0, 30p
5. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul codru să fie în cazul N cu fc. sint. de atribut apoziţonal, în cazul Ac. cu fc. sint. de complement direct şi atribut substantival prepoziţional, în cazul D cu fc. sint. de CI, în cazul G cu fc. sint. de nume predicativ şi complement circumstanţial de cauză 0, 60p
6. Alcătuieşte enunţuri în care pronumele interogativ care să fie pe rând în cazul N, Ac, D, G, iar pronumele personal eu să fie în cazul D 0, 50p
7. Demonstrează că o operă literară studiată de tine la clasă este o baladă populară sau caracterizează un personaj dintr-o baladă populară studiată. 3 p |
HOME