Teste verbul

Test teorie, verbul

Este partea de vorbire ________ c are arată ________(a alerga), _______ (a sta), ________ (a deveni)
Verbul îşi schimbă forma după mod, timp, număr, persoană, diateză
Modurile personale ale verbului:
Modul indicativ (arată o acţiune reală şi are toate timpurile)
Timpul prezent  arată o acţiune ce se desfăşoară în momentul vorbirii:
(eu) citesc, (tu) _________ (el, ea) citeşte, (noi) ___________ (voi) citiţi, (ei, ele) _______________
Timpul imperfect  este un timp trecut a cărei acţiune este neterminată, are terminaţii:
(eu) citeam, (tu) _________ (el, ea) citea, (noi) _____________ (voi) ________ (ei, ele) citeau
Timpul perfect compus  arată o acţiune trecută şi terminată, se conjugă cu ajutorul verb. auxiliar „a avea“ :
(eu) _________, (tu) ________, (el, ea) a citit, (noi) ________, (voi) aţi citit, (ei, ele) ___________
Timpul perfect simplu  exprimă o acţiune trecută şi terminată, dacă verbul la modul infinitiv se termină cu vocala i, la persoana I, singular se scrie cu doi de i , are şi terminaţii la pers. a II-a, sg.; şi la pl.:
(eu) citii, (tu) citişi, (el, ea) citi, (noi) citirăm, (voi) citirăţi, (ei, ele) citiră
Timpul mai mult ca perfect  exprimă o acţiune trecută, săvârşită înaintea altei acţiuni trecute:
(eu) citisem, (tu) _________, (el, ea) citise, (noi_______, (voi) ________, (ei, ele) citiseră
Timpul viitor  arată o acţiune ce se va desfăşura după momentul vorbirii, se conjugă cu ajutorul verbului auxiliar „a voi“:
(eu) voi citi, (tu) _________ (el, ea) va citi, (noi) _________, (voi) veţi citi, (ei, ele) vor citi
Timpul viitor anterior  arată o acţiune ce se va întâmpla înaintea altei acţiuni viitoare, se conjugă cu ajutorul verbelor auxiliare „a voi“ şi „a fi“:
(eu) voi fi citit, (tu) vei fi citit, (el, ea) _________, (noi) vom fi citit, (voi) _______, (ei, ele) vor fi citit
Timpul viitor popular :
(eu) o să citesc, (tu) o să citeşti, (el, ea) _________, (noi) o să citim, (voi) o să citiţi, (ei, ele) o să citească
Modul conjunctiv ( exprimă o acţiune nerealizată dar care se poate realiza, are două timpuri, prezent şi perfect, se conjugă cu ajutorul conjuncţiei să, iar la timpul perfect şi cu ajutorul verbului auxiliar „a fi“)
Timpul prezent:
(eu) să citesc, (tu) ________, (el, ea) să citească, (noi) ________, (voi) să citiţi, (ei, ele) ______
Timpul perfect:
(eu) să fi citit, (tu) să fi citit, (el, ea) ________, (noi) să fi citit, (voi) să fi citit, (ei, ele) ____________
Modul condiţional  optativ (exprimă o acţiune dorită şi are două timpuri: prezent şi perfect)
Timpul prezent:
(eu) aş citi, (tu) ai citi, (el, ea) ar citi, (noi) am citi, (voi) aţi citi, (ei, ele) ar citi
Timpul perfect:
(eu) aş fi citit, (tu) ai fi citit, (el, ea) ar fi citit , (noi) _______, (voi) aţi fi citit, (ei, ele) ar fi citit

Diatezele verbului (este forma pe care o ia verbul în raport cu subiectul gramatical)
Diateza activă: La această diateză subiectul gramatical face acţiunea şi tot el o suferă. Vb. la această diateză poate sta la toate modurile. ( Eu citesc o carte.)
Diateza reflexivă: La această diateză verbele se conjugă ca la diateza activă, dar însoţite de pronumele reflexive în cazul dativ şi acuzativ. Nu are modurile participiu şi supin. ( mod ind.  prezent: (eu) mă joc, (tu) ________, (el) se joacă, (noi) ________, (voi) vă jucaţi, (ei) ______  pron. reflexiv în acuzativ; (eu) îmi imaginez, (tu) __________, (el) îşi imaginează, (noi) ne imaginăm, (voi) _________, (ei) îşi imaginează  pron. reflexiv în dativ ).
Diateza pasivă: La această diateză subiectul logic (complement de agent) face acţiunea şi subiectul gramatical o suferă. Diateza pasivă se formează cu ajutorul verbului „a fi“ plus participiul verbului de conjugat. Verbul la această diateză îndeplineşte funcţia de predicat verbal ( mod. ind.  prezent: (eu) sunt ascultat, (tu) _______, (el) este ascultat, (noi) ______________, (voi) sunteţi ascultaţi, (ei) sunt ascultaţi).
Lecţia a fost citită de elev. 
(lecţia s. gram. şi elev s. logic)
Locuţiunile verbale sunt grupuri de cuvinte ce înlocuiesc un verb: a o lua la sănătoasa  a fugi; a fi cu luare aminte - a fi atent, a băga de seama  ______________.
Verbul este nucleul comunicării.

TEST  VERBUL
1. Subliniaţi cu o linie verbele copulative, cu două linii verbele predicative şi încercuiţi verbele auxiliare: am citit, ar deveni, este (în grădină), era şofer, vorbeşte, rămâne şomer, rămâne (la bunici), ajunge medic, ajunge (la cinema), va învăţa, voi fi mers, se face popă
2. Alcătuieşte trei enunţuri în care verbul a fi să îndeplinească valori morfologice diferite.
-
-
-
3. Precizează modul şi timpul, persoana, numărul, conjugarea şi tranzitivitatea următoarelor verbe:

4. Treceţi următoarele verbe pe la toate modurile nepersonale, completând tabelul: a citi, a culege, a trăi, a hotărî, a distanţa, a treiera

5. Precizează funcţia sintactică a verbului a citi din enunţurile, perecizează şi modul acestuia:
A citi îmi place. 
Să şti înseamnă a citi.
Hotărăsc a citi.
Dorinţa de a citi îl caracterizează.
A înţeles fără a citi.
6. Alcătuieşte câte un enunţ în care verbul a alerga la modul gerunziu să îndeplinească fc. sint. de:
CCM
CCT
7. Alcătuieşte câte un enunţ în care să ai un adjectiv provenit dintr-un verb la modul gerunziu, respeciv unul provenit dintr-un verb la modul supin.
-
-
8. Analizează verbele la moduri nepersonale din fraza: Ieşind în faţa clasei, începuse să spună povestea fără a sta  pe gânduri, hotărât să primească notă de trecere, căci situaţia lui la învăţătură lăsa de dorit.
-
-
-
-
-
9. Precizaţi diatezele verbelor:
citisem
îşi scrie
este citită
am fost zărită
cântam
mă plimb
vă jucaţi
sunt certat
iţi imaginezi
ne spălăm
10. Analizează verbele la moduri personale din fraza, precizând felul, modul, timpul, conjugarea, diateza, pers., numărul, forma, tranzitivitatea, fc. sint.: Am alergat ca să culeg flori de pe câmp, căci se lăsa seara foarte curând şi mâine era ziua mamei mele, iar eu nu cumpărasem nicio floare datorită programului zilei ce a trecut şi aş dori să-i dăruiesc toate florile din lume, căci florile sunt făcute doar pentru zâmbetul ei.

11. Precizează felul următoarelor verbe (personale, impersonale sau unipersonale): mergeam, cântaseră, a lătrat, mieunau, plouă, ninge, desenează, cotcodăcea, fulgera

12. Dă sinonime pentru următoarele locuţiuni verbale:
a face din tănţar armăsar
a pune ţara la cale
a da bir cu fugiţii
a-l face cu ou şi cu oţet
a-l bate la cap
13. Analizează locuţiunea verbală din enunţul: Ionel s-a făcut foc şi pară.

14. Analizează predicatele nominale din enunţurile:
Cerul este senin.
El devenise profesor.
Am ajuns preot.
Voi rămâne repetent.
Părea frumoasă, în ciuda tristeţii.
15. Pecizează valoarea stilistică a verbelor din textele:
a) Nu a mai fost în gădina cu flori de când nu mai este primăvară în viaţa ei, căci nu mai sunt trandafirii de altă dată, nici soarele nu mai este cum l-a ştiut cândva, când el exista.
b) Plângând alerga pe câmp şi culegând stropii toamnei îşi înălţa suspinând ochii la cer întrebând soarele unde a ascuns vara.
c) Să alergăm pe câmp şi să trăim, iar soarele să ne îmbrace în lumină, să dansăm cu ploaia şi să cântăm cu vântul şi să păstrăm veşnic iubirea, să nu se piardă doar în vis.
d) Aş culege o rază te soare ca să te pot prinde în vraja iubirii eterne, să nu te mai fure ploaia, să nu te mai îngheţe iarna, să arzi mereu în flăcări.
16. Analizează verbul subliniat: Învaţă cât eşti încă tânăr.
17. Precizează conjugarea verbelor: a citi, a coborî, a bea, a merge, a cânta