Alege una dintre variantele de subiect propuse mai jos și răspunde corect tuturor cerințelor formulate în sarcinile de lucru. (90 de minute)
VARIANTA I
a.) Lectura – 80 de puncte
I. Înţelegerea textului ( 16 puncte)
1. Precizează care este mesajul poeziilor. (4 p.)
2.Explică în maxim zece rânduri valoarea stilistică a verbelor din ambele poezii. (12 p.)
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Într-o compunere de 15 – 20 de rânduri, prezintă trăsăturile operei lirice, având în vedere mesajul operelor, mărci ale prezenţei eului liric în poezii, mod de expunere, procedee artistice şi  utilizând, pentru exemplificare, secvențe din ambele poezii.
III. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două poezii, alcătuieşte o compunere descriptivă, de cel puțin 25 de rânduri, în care să utilizezi următoarele secvențe din textele propuse: lacul, albastră haină, vraja basmului, senin veşmânt, suflet, toamnă.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv ;
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
- utilizarea descrierii ca mod de expunere;
- introducerea în compunere a tuturor structurilor indicate ;
- valorificarea valorii expresive a părților de vorbire într-un text descriptiv.
- respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat.
REDACTARE (pentru ambele compuneri – II și III: 14 puncte)
b) practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte)
1. Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele toamnă şi noapte să fie utilizate cu sens figurat.
 (4 p.)
2.Alcătuieşte câte un enunţ care să ilustreze omonimia cuvintelor gem şi care din poezia Nu mă-ntreba... 6p
c) elemente de construcţie a comunicării (20 puncte)
1. Precizează valorile morfologice ale lui o din „O, lumea, dacă nu-i o amăgire.“ (6 p.)
2. Transcrie o propoziţie principală şi una secundară din poezia lui Lucian Blaga. (6 p.)
3. Dă exemple de patru expresii care să conţină cuvântul foc.(8 p.)
10 puncte se acordă din oficiu

VARIANTA a II-a
a.) Lectura – 80 de puncte
I. Înţelegerea textului ( 16 puncte)
1. Precizează două caracteristici comune ale celor două poezii propuse. (4 p.)
2. Explică în maxim 10 rânduri semnificaţia titlului ambelor poezii. (12 p.)
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Într-o compunere de 15 – 20 de rânduri, prezintă trăsăturile operei lirice, având în vedere mesajul operelor, mărci ale prezenţei eului liric în poezii, mod de expunere, procedee artistice şi  utilizând, pentru exemplificare, secvențe din ambele poezii.
III. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două poezii, alcătuieşte o compunere descriptivă, de cel puțin 25 de rânduri, în care să utilizezi următoarele secvențe din textele propuse: lacul, albastră haină, vraja basmului, senin veşmânt, suflet, toamnă.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv ;
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
- utilizarea descrierii ca mod de expunere;
- introducerea în compunere a tuturor structurilor indicate ;
- valorificarea valorii expresive a părților de vorbire într-un text descriptiv;
- respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea unui stil adecvat acestui tip de compunere.
REDACTARE (pentru ambele compuneri – II și III: 14 puncte)
b) practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte)
1. Transcrie din a doua poezie un cuvânt care să conţină diftong şi un cuvânt derivat (4 p.)
2. Alcătuieşte un enunţ cu omograful cuvântului haină „O, lumea e albastră haină“6p
c) elemente de construcţie a comunicării (20 puncte)
1. Explică semnificaţia sintagmei senin veşmânt (6 p.)
2. Transcrie o propoziţie principală şi una secundară din poezia lui Radu Stanca. (6 p.)
3. Arată polisemia cuvântului a cădea, patru enunţuri.((8 p.)
10 puncte se acordă din oficiu

Barem de corectare şi notare
VARIANTA I
a.) Lectura – 80 de puncte
I. Înţelegerea textului ( 16 puncte)

1. Precizează care este mesajul poeziilor. (4 p.) Se acordă (2 p) pentru abordarea sumară a mesajului ambelor poezii şi (4 p) dacă elevul observă că Nu mă-ntreba este poezia unei stări de nelinişte pe care o provoacă trecerea de neoprit a timpului (iubita este singura care-l poate ajuta să depăşească această stare de teamă) şi că poezia Vara de noiembrie, exprimă ideea că timpul trece nemilos fără a ne putea împotrivi. Doar prin iubire şi tinerete pote fi prelungit.

2. Explică în maxim zece rânduri valoarea stilistică a verbelor din ambele poezii. Se acordă 4 p dacă elevul s-a exprimat corect şi nu are greşeli de ortografie şi 8 p pentru explicarea valorii stilistice a verbelor, dacă valoarea stilistică a verbelor este prezentată sumar se acordă doar 4 p, se acordă 2p pentru explicarea sumară a  valoarii stilistice a verbelor dintr-o singură poezie(12 p.)
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Într-o compunere de 15 – 20 de rânduri, prezintă trăsăturile operei lirice, având în vedere mesajul operelor, mărci ale prezenţei eului liric în poezii, mod de expunere, procedee artistice şi  utilizând, pentru exemplificare, secvențe din ambele poezii. Mărcile eului liric cu exemple din ambele texte 6 p (ex. 3p mi- +3p mea, mi-), se acordă 2p pentru precizarea modului de expunere şi 6 p pentru precizarea modului de expunere cu exempificări pe ambele texte, se acordă 7 p pentru surprindera corectă a mesajului celor două poezii, abordarea sumară 3 p, se acordă 10 p pentru identificarea şi explicarea rolului procedeelor artistice în ambele poezii – ex. pentru identificarea a două metafore sau a unei comparaţii şi o metaforă , sau a două imagini vizuale se acordă 1 p, iar dacă sunt şi explicate2 p
III. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două poezii, alcătuieşte o compunere descriptivă, de cel puțin 25 de rânduri, în care să utilizezi următoarele secvențe din textele propuse: lacul, albastră haină, vraja basmului, senin veşmânt, suflet, toamnă.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv ; 4p, titlu obişnuit 2 p
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii; 4p, respectare parţială 2 p
- utilizarea descrierii ca mod de expunere; 3 p
- introducerea în compunere a tuturor structurilor indicate 6 p, 1 p pt fiecare
- valorificarea valorii expresive a părților de vorbire într-un text descriptiv 4p
- respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat. 4 p
REDACTARE (pentru ambele compuneri – II și III: 14 puncte)
b) practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte)
1. . Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele toamnă şi noapte să fie utilizate cu sens figurat. (4 p.)
Variante de răspuns: A ajuns în toamna vieţii. 2 p; În sufletul ei e noapte. 2 p
2. Alcătuieşte câte un enunţ care să ilustreze omonimia cuvintelor gem şi care din poezia Nu mă-ntreba...
Variante de răspuns: Mama a preparat un gem de căpşuni. 3 p; Pe drum trec care cu fân. 3 p
c) elemente de construcţie a comunicării (20 puncte)
1. Precizează valorile morfologice ale lui o din „O, lumea, dacă nu-i o amăgire.“ (6 p.)
Interjecţie şi articol nehotărât (3 p + 3 p)
2. Variante de răspuns:
prop. principală „Iubito-mbogăţeşte-ţi cîntăreţul“; prop. secundară „...să ardă.“
3. Dă exemple de patru expresii care să conţină cuvântul foc.. 2 p fiecare exemplu, variante de răspuns: e foc şi pară, a luat foc, a se juca cu focul, foc pe foc nu stinge, ci mai mult îl aprinde, fără foc nu iasă fum, s-a supărat foc(8 p.)
10 puncte se acordă din oficiu
VARIANTA a II-a
a.) Lectura – 80 de puncte
I. Înţelegerea textului ( 16 puncte)
1. Precizează două caracteristici comune ale celor două poezii propuse. 2p precizarea unei singure caracteristici (4 p.) precizarea a două caracteristici ( trecerea timpului, eul liric din ambele poezii crede că iubita e cea care îl poate salva)
2. Explică în maxim 10 rânduri semnificaţia titlului ambelor poezii.. 4 p pentru exprimare, ortografie şi încadrare şi 4 p pentru explicarea unui singur titlu şi 8 p pentru explicarea ambelor titluri (Titlul Vară de noiembrie este sugestiv simbolizând dorinţa eului liric de a retrăi clipele tinereţei. Metafora titlului este alcătuită din substantivul "vară" ce simbolizează tinereţea şi substantivul "noiembrie" ce evocă toamna ,anotimpul bătrâneţii. Titlul poeziei Nu mă-ntreba este alcătuit dintr-un verb la imperativ, la forma negativă şi un pronume personal. Verbul comunică refuzul comunicării verbale.)(12 p.)
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Într-o compunere de 15 – 20 de rânduri, prezintă trăsăturile operei lirice, având în vedere mesajul operelor, mărci ale prezenţei eului liric în poezii, mod de expunere, procedee artistice şi  utilizând, pentru exemplificare, secvențe din ambele poezii. Mărcile eului liric cu exemple din ambele texte 6 p (ex. 3p mi- +3p mea, mi-), se acordă 2p pentru precizarea modului de expunere şi 6 p pentru precizarea modului de expunere cu exempificări pe ambele texte, se acordă 7 p pentru surprindera corectă a mesajului celor două poezii, abordarea sumară 3 p, se acordă 10 p pentru identificarea şi explicarea rolului procedeelor artistice în ambele poezii – ex. pentru identificarea a două metafore sau a unei comparaţii şi o metaforă , sau a două imagini vizuale se acordă 1 p, iar dacă sunt şi explicate2 p
III. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două poezii, alcătuieşte o compunere descriptivă, de cel puțin 25 de rânduri, în care să utilizezi următoarele secvențe din textele propuse: lacul, albastră haină, vraja basmului, senin veşmânt, suflet, toamnă.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv ; 4p, titlu obişnuit 2 p
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii; 4p, respectare parţială 2 p
- utilizarea descrierii ca mod de expunere; 3 p
- introducerea în compunere a tuturor structurilor indicate 6 p, 1 p pt fiecare
- valorificarea valorii expresive a părților de vorbire într-un text descriptiv 4p
- respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat. 4 p
REDACTARE (pentru ambele compuneri – II și III: 14 puncte)
b) practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte)
1. Transcrie din a doua poezie un cuvânt care să conţină diftong şi un cuvânt derivat (4 p.)
Variante de răspuns: derivate: învăluită, înspăimântată, 2 p diftong: mai, zboară 2p
2. Alcătuieşte un enunţ cu omograful cuvântului haină „O, lumea e albastră haină“6p
Alina e o femeie haină.
c) elemente de construcţie a comunicării (20 puncte)
1. 1. Explică semnificaţia sintagmei senin veşmânt (6 p.) (Poetul surprinde ideea că lumea atunci când nu este o amăgire devine „senin veşmant“. Acest epitet simbolizează faptul că oamenii îşi acceptă cu seninatate soarta.) 2 p dacă preciazează că e un epitet, 4 p dacă arată mesajul epitetului, 2 p explicaţie sumară(6 p.)
2. Transcrie o propoziţie principală şi una secundară din poezia lui Radu Stanca. (6 p.)
prop. secundară: „...cum cad din ram.“
prop. principală: „Vreau...“
3. Arată polisemia cuvântului a cădea, patru enunţuri.((8 p.)
A căzut pe scări. (a picat)
A căzut examenul. (nu a promovat)
Se cade a-i acorda respect. (se cuvine)
A căzut la pace cu el. ( de acord)
10 puncte se acordă din oficiu